În România, sistemul de securitate a fost mult mai complex și extins decât ar putea părea la prima vedere. Rețelele de informatori, activiști PCR și structuri din Ministerul Apărării au fost parte integrantă a acestuia, iar Ministerul de Interne a acționat deseori în favoarea Securității.
Structurile opresive în 1989
În decembrie 1989, în momentul în care regimul lui Nicolae Ceaușescu se prăbușea, existau două grupări majore în sistemul de apărare și opresiune: cea kaghebistă, care era subordonată Kremlinului, și gruparea “securiștilor patrioți”, creată de Ceaușescu după Primăvara de la Praga din 1968. Ceaușescu a realizat că s-a pus pe lista neagră a Kremlinului, temându-se de o eventuală răzbunare.
În fața imposibilității de a elimina kaghebiștii din sistem, Ceaușescu a încercat să își construiască propriul mecanism de protecție și de monitorizare a influențelor externe.
Confruntarea dintre grupări
Pe 15 octombrie, în timpul vizitei lui Ceaușescu în RFG, generalul Nicolae Militaru, alături de alți generali și lideri politici, a conceput un plan de lovitură de stat pentru a-l detrona pe dictator, dar acesta a fost dejucat de “securiștii naționaliști”. După căderea lui Ceaușescu, gruparea kaghebistă condusă de Ion Iliescu a preluat controlul politic în România pentru următorul deceniu. Această grupare a fost revitalizată de Vladimir Putin în 2022.
Confruntarea dintre aceste tabere a continuat și astăzi, iar nemulțumirea publicului față de “democrația controlată” este tot mai evidentă.
Problemele actuale și strategia de securitate
Recent, Serviciul de Informații Externe a solicitat extinderea atribuțiilor pentru a putea investiga posibilele infiltrări din interior. Felix Stroe, senator PSD, a clarificat că propunerea nu transformă agenția într-un organ de urmărire penală, ci creează un cadru legal pentru a gestiona faptele penale comise de angajații săi.
Într-un discurs recent, Nicușor Dan a menționat conceptul de “naționalism sănătos”, dar acest termen reflectă o viziune veche, promovată de cercurile de securitate ceaușiste. Acest tip de patriotism a fost folosit pentru a justifica infiltrarea structurilor politice și a instituțiilor de către persoanele formate în sistemul militar.
Strategia de Securitate Națională a evidențiat îngrijorarea față de pierderea puterii naționale în urma integrării în NATO și UE, o frică ce persistă în rândul elitei politice.
Consecințele acestui climat sunt evidente: instituțiile au fost infiltrate, iar adevăratele personalități capabile să influențeze societatea au fost înlocuite de figuri care nu reflectă interesele cetățenilor. Această dinamică a condus la o “democrație controlată” în care influențele externe, în special din partea Kremlinului, au avut un impact semnificativ asupra politicii interne. România se află astfel într-un cerc vicios, având nevoie de soluții politice pentru a depăși criza actuală.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/blocaj-in-securistan-cum-a-devenit-romania-o-democratie-controlata-si-care-sunt-efectele
Sursa foto: Inquam Photos
