Conflictul, perturbările generate de inteligența artificială și piețele fluctuante semnalează o posibilă criză financiară. Lecțiile învățate din criza din 2008 ar putea fi esențiale în această situație.
Septembrie este adesea o lună marcată de evenimente negative. Motivele sunt variate, dar crizele financiare par să devină mai vizibile odată cu sfârșitul vacanțelor de vară:
- În septembrie 1931, Marea Britanie a renunțat la etalonul-aur.
- În septembrie 1992, lira sterlină a fost exclusă din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb.
- Acum 18 ani, în această săptămână, prăbușirea băncii Lehman Brothers a dus la o recesiune globală profundă.
Motive de îngrijorare în septembrie
- Prețurile petrolului cresc, ceea ce determină majorarea costului benzinei și motorinei, amplificând presiunea asupra costului vieții.
- Se observă o vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale în întreaga lume.
- Liderii din sectorul inteligenței artificiale avertizează asupra necesității de a încetini ritmul de dezvoltare a acestei industrii.
Aceste factori, combinați, sugerează un septembrie complicat, conform unei analize publicate în The Guardian.
Desigur, nu este exclus să fie doar o alarmă falsă. Au trecut mai mult de șase luni de când SUA și Israel au început conflictul cu Iranul, iar impactul închiderii Strâmtorii Ormuz a fost, până acum, mult mai puțin sever decât estimările inițiale.
Există posibilitatea ca anxietatea de pe piețele de obligațiuni să se diminueze repede, mai ales dacă conflictele din Ucraina și Iran se vor încheia în curând.
Donald Trump a afirmat constant că petrolierele vor traversa din nou Strâmtoarea Ormuz fără obstacole, ceea ce a calmat creșterea prețului petrolului. De asemenea, ritmul de creștere economică a fost relativ stabil, iar inteligența artificială a avut un impact pozitiv în SUA și Marea Britanie.
Tensiuni legate de Iran
Totuși, există indicii că tensiunile legate de Iran își fac simțite efectele, deși cu o întârziere mai mare decât se anticipase, conform observațiilor din presa britanică.
Piețele nu mai cred în declarațiile lui Trump referitoare la un acord iminent cu Iranul.
Astfel, creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril în ultimele săptămâni a intensificat temerile legate de o inflație persistentă și de majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Deși prețul țițeiului nu a continuat să crească, costurile pentru benzină și motorină rămân ridicate din cauza deficitului de capacitate de rafinare.
Pentru o perioadă lungă, piețele bursiere au fost susținute de convingerea că nu există limite pentru creșterea acțiunilor din sectorul tehnologic, în special cele legate de inteligența artificială. Această teorie este acum pusă la încercare, iar recent, intervenția liderilor din domeniul AI, care au cerut o reducere a ritmului de dezvoltare, a fost considerată inoportună pe Wall Street.
Refuzul lui Trump de a accepta necesitatea unor reglementări mai stricte în industrie este un aspect semnificativ, care se leagă parțial de competiția dintre SUA și China pentru supremația tehnologică.
Piețele financiare par acum la fel de vulnerabile ca în orice moment de după septembrie 2008, iar în contextul apropiatelor alegeri de la jumătatea mandatului din SUA, președintele Trump trebuie să evite o explozie a bulei bursiere generate de sectorul AI.
Cu toate acestea, istoria nu se repetă niciodată exact la fel.
Compararea crizelor din 2008 și 2026
Există similitudini între septembrie 2026 și septembrie 2008, dar și diferențe importante:
Prăbușirea din 2008 a fost cauzată de riscurile excesive asumate de bănci pentru finanțarea pieței imobiliare din SUA. În prezent, băncile par să fie mult mai puțin expuse; deși unele investiții în acțiuni tehnologice s-au bazat pe prognoze nerealiste, este evident că inteligența artificială va avea un impact economic pozitiv pe termen lung, spre deosebire de investițiile imobiliare de dinaintea anului 2008.
Este greșit să credem că toate bulele speculative sunt identice.
Cu toate acestea, lecțiile din 2008 sunt relevante. Una dintre acestea este că, dacă o criză financiară duce la o recesiune economică, dogmele convenționale sunt abandonate.
Nu se va mai discuta despre majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale sau despre necesitatea reducerii drastice a deficitelor bugetare de către ministerele de Finanțe.
Operațiunile recente de răscumpărare a obligațiunilor de către Trezoreria SUA, menite să reducă presiunea asupra dobânzilor la creditele ipotecare și alte împrumuturi, reflectă îngrijorarea administrației Trump față de piețele financiare, dar demonstrează și un exemplu al intervențiilor mult mai ample care ar putea apărea în cazul unei crize financiare majore.
O lecție și mai importantă se referă la gestionarea situației post-colaps financiar. La ultima criză, stânga a fost surprinsă, permițând dreptei să preia controlul. În Marea Britanie, deja se observă semne similare, ministrul de finanțe John Healey fiind sub presiune să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile în bugetul care urmează să fie prezentat luna viitoare.
O astfel de abordare ar fi contraproductivă, deoarece ar contrazice poziția premierului Andy Burnham, care afirmă că cei 40 de ani de neoliberalism au fost o greșeală ce trebuie corectată.
Ignorarea semnelor de avertizare
O nouă criză financiară va avea loc, mai devreme sau mai târziu, avertizează analiza menționată. Oamenii uită și devin nepăsători, ignorând tensiunile de pe piețele financiare, care au fost lăsate să devină prea mari și prea puternice.
Astfel, deși evenimentele recente ar putea să nu aibă consecințe majore, ar fi prudent să ne pregătim pentru un nou colaps, similar celui din septembrie 2008. Pentru orice eventualitate.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/toate-semnele-arata-ca-urmeaza-o-noua-criza-financiara-trebuie-sa-ne-pregatim-chiar-acum
Sursa foto: Inquam Photos
