O dispută considerată inițial minoră a generat rapid controverse în mediul online, împărțind opinia publică. În cadrul primei ediții a emisiunii „Cum supraviețuim?”, moderată de Adriana Nedelea, profesorul Radu Atanasiu a fost întrebat despre motivele din spatele furiei provocate de rivalitatea între croissant și merdenea. El a explicat că reacția a fost rezultatul unei nedreptăți percepute, întâlnind o societate deja tensionată, predispusă să transforme orice subiect într-un conflict de identitate.
O picătură de apă într-un ulei încins
Radu Atanasiu a evidențiat că reacția publicului a fost motivată de solidaritatea cu o persoană considerată nedreptățită. Pentru mulți locuitori ai Bucureștiului, Nea Mihai reprezintă mai mult decât un simplu comerciant, fiind un simbol al orașului. Problema nu a fost dorința de a-l apăra, ci amploarea reacției generate.
„Probabil că resortul a fost reacția românului la nedreptate, ceea ce este un lucru bun. I s-a părut românului că i s-a făcut o nedreptate unui simbol al Bucureștiului, Nea Mihai. […] Mi s-a părut că a picat ca o picătură de apă într-un ulei încins.”
Controversa a amplificat o tensiune deja existentă, ceea ce explică rapiditatea cu care un incident local a devenit o temă națională, servind drept motiv pentru indignare și apartenență la grupuri.
O simfonie de reacții pentru o miză mică
Atanasiu a remarcat discrepanța dintre energia investită în această dispută și lipsa de implicare în probleme cu impact pe termen lung. Deși nu susține că cetățenii ar trebui să ignore aceste subiecte, el subliniază că resursele mentale sunt limitate.
„S-a făcut o întreagă simfonie de reacții. Citeam zilele trecute că, dacă am aloca la fel de multă energie mentală și pasiune și am ieși din casă pentru lucrurile care contează cu adevărat, am fi o societate care merge mai bine.”
Profesorul a comparat conflictul cu disputa dintre Liliput și Blefuscu din „Călătoriile lui Gulliver”, în care două popoare se certau pentru un detaliu minor. Croissantul și merdeneaua au ajuns să simbolizeze o luptă disproporționată față de natura reală a conflictului.
„În «Gulliver», Liliput și Blefuscu se certau la ce capăt se sparge oul fiert. Este reîntruparea disputei merdenea versus croissant sau unt versus margarină. Dacă ne sare țandăra din lucruri absolut benigne, nu mai avem energie mentală să le înțelegem pe celelalte.”
Reacția calmă pe care publicul nu a urmat-o
În mijlocul valului de indignare, Radu Atanasiu a apreciat reacția lui Nea Mihai, care a cerut să fie lăsat în pace, fără a dori escaladarea conflictului.
„Cred că cel mai mult mi-a plăcut reacția lui Nea Mihai: «Eu nu-mi doresc nicio ceartă. Vă rog frumos să mă lăsați în pace». Mi-aș dori să fie atitudinea generală.”
Calmul celui implicat în dispută contrastează puternic cu intensitatea celor care au transformat incidentul într-o cauză. Aceasta este una dintre capcanele indignării colective, unde conflictul devine auto-sustenabil, fără a mai necesita acordul persoanei pe care pretinde că o apără.
„Noi, cei care mâncăm merdenele”
Pe lângă reacția la nedreptate, profesorul Atanasiu identifică și un posibil reflex tribal. Un produs alimentar devine o marcă de identitate, iar alegerea lui capătă conotații sociale, transformându-se într-o discuție despre cine sunt „noi” și cine sunt „ceilalți”. Totuși, diviziunile în cadrul acestei controverse nu respectă neapărat vechile linii politice sau geografice.
„S-ar putea să fie și un pic de tribalism, un pic de «noi versus ceilalți» – aici, un «noi» foarte larg: noi, cei care mâncăm merdenele. Dar nu mi s-au părut atât de clare diviziunile clasice. Toată lumea a sărit de fund în sus, mai tare decât era nevoie.”
Societatea ca un autobuz încins
Radu Atanasiu a explicat de ce este suficient un stimul minor pentru a provoca o reacție uriașă: imaginea unui autobuz blocat în trafic, fără aer condiționat, cu ușile închise. Într-un asemenea mediu, disconfortul acumulat poate duce la reacții exagerate.
„Eu cred că am ajuns ca într-un autobuz încins, fără aer condiționat, cu ușile închise și care stă în trafic. Și atunci îți sare țandăra din orice. Eu cred că am ajuns la nivelul ăsta de nervi, de polarizare, și ni se datorează. Avem o responsabilitate, nu neapărat o vină.”
În această viziune, disputa croissant – merdenea nu este cauza furiei sociale, ci un indicator al acesteia, scoțând la iveală frustările și neîncrederea din societate.
Ce pierdem când ne consumăm în scandaluri mici
Costul unui astfel de conflict nu se limitează doar la timpul dedicat comentariilor, ci și la energia mentală care este deturnată de la familie, muncă și deciziile asupra cărora avem control. Atanasiu sugerează că este important să facem distincția între ceea ce depinde de noi și ceea ce lăsăm să ne afecteze.
„Poți să controlezi reacția ta la ceea ce nu depinde de tine. Trebuie să înțelegi ce depinde de tine și să nu te superi pentru ceea ce nu depinde de tine, să faci ceva atunci când depinde de tine și să ai înțelepciunea să diferențiezi între cele două. Majoritatea lucrurilor de la televizor nu depind deloc de tine.”
Croissantul și merdeneaua pot rămâne o simplă preferință, o glumă sau un subiect de discuție. Însă, atunci când devin un alt front de luptă, întrebarea esențială devine de ce este atât de ușor să transformăm un vecin în adversar.
Urmărește ediția integrală „Cum supraviețuim” pe YouTube SpotMedia.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-supravietuim-croissant-versus-merdenea-de-ce-ne-am-enervat-atat-de-tare
Sursa foto: Inquam Photos
