Sumele transferate din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale au atins în 2025 un total de 16,938 miliarde de lei. Această sumă depășește cu mult bugetul întregii activități medicale decontate în anul anterior, care era de 14,867 miliarde de lei.
Conform raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice cu sprijinul rețelei de sănătate Regina Maria, aceasta reprezintă „cea mai gravă disfuncție” identificată în sistem.
„FNUASS ajunge să finanțeze salarii, în loc să finanțeze servicii medicale”, a afirmat Dragoș Garofil, medic și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul lansării raportului.
Problema identificată
Raportul subliniază că „influențele salariale” continuă să reprezinte o problemă majoră. Aceasta derivă din modul în care sunt calculate aceste influențe, care se bazează pe diferența dintre salariul brut actual al angajaților din sistemul public și salariul brut aferent anului 2016. Aceste diferențe sunt cumulate pentru fiecare spital și decontate lunar de casele județene de asigurări de sănătate. Orice majorare salarială sau angajare nouă determină automat creșterea acestor sume, denumite „influențe salariale”.
Aceste influențe nu reprezintă întreaga masă salarială din spitale, ci doar aceste diferențe de salarii, în timp ce salariile brute din 2016 sunt finanțate separat.
Impactul asupra bugetului spitalelor
Autorii raportului menționează că acest mecanism a dus la o creștere constantă a cheltuielilor între 2017 și 2025, cu accelerări notabile în ultimii ani. De exemplu, majorările salariale din 2023 pentru personalul medical și auxiliar au contribuit la creșterea influențelor salariale din 2024 și 2025.
În 2025, suma totală alocată pentru influențele salariale a fost de aproximativ 16,9 miliarde de lei, depășind bugetul total de 14,867 miliarde de lei pentru serviciile spitalicești. În unele spitale, influențele salariale reprezintă peste 50% din veniturile provenite de la CNAS.
Raportul arată că în 2024, influențele salariale au fost de 15,426 miliarde lei, comparativ cu 14,215 miliarde pentru serviciile medicale. În 2013, sumele pentru influențe salariale erau de 12,399 miliarde lei, iar pentru decontarea serviciilor medicale de 12,494 miliarde lei.
Alocarea fondurilor și volumul serviciilor
Una dintre criticile principale din raport se referă la faptul că aceste transferuri de fonduri cresc fără a ține cont de volumul serviciilor medicale furnizate. Autorii descriu acest mecanism ca având o creștere „cvasi-liniară”, bazată pe salariile din 2016.
Așadar, orice majorare salarială sau avansare profesională determină automat o creștere a sumelor alocate din FNUASS, fără o legătură directă cu activitatea medicală efectivă sau rezultatele obținute.
Conform celor care au realizat raportul, această situație separă în mod artificial finanțarea serviciilor medicale de cea a resurselor umane, transformând FNUASS într-o sursă de finanțare pentru costuri salariale istorice, nu doar pentru servicii medicale. Aceasta face sistemul mai rigid și afectează competitivitatea între furnizorii publici și cei privați, care nu beneficiază de același mecanism al influențelor salariale.
Propuneri pentru reformă
Autorii propun eliminarea graduală a influențelor salariale din bugetul FNUASS și recalcularea tarifelor decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești, astfel încât acestea să reflecte costurile reale și actualizate ale îngrijirilor medicale. Tarifele actuale sunt, în multe cazuri, depășite, iar costul efectiv al serviciilor crește.
De asemenea, se sugerează ca, în viitor, tarifele decontate să includă și componenta salarială, fiind necesară o actualizare corectă a acestora. Schimbarea ar trebui să se facă treptat, pe o perioadă de tranziție de 3-4 ani, pentru a minimiza impactul asupra bugetului și a preveni riscurile de destabilizare financiară a spitalelor publice.
Reducerea diferențelor de plată pentru pacienți
Raportul corelează această structură de finanțare cu contribuția personală a pacientului în sistemul privat de sănătate, care reprezintă diferența dintre tariful practicat de furnizor și suma decontată de FNUASS, care nu acoperă valoarea reală a serviciilor. Pe termen lung, se propune un sistem în care finanțarea publică să urmeze pacientul, indiferent de alegerea acestuia între un furnizor public sau privat.
Pentru ca acest model să fie viabil, tarifele decontate trebuie să fie recalibrate pe baza costurilor reale ale îngrijirilor. Numai ulterior, eliminarea contribuției personale pentru serviciile din sistemul privat poate fi analizată. Scopul final este ca furnizorii publici și privați să fie remunerați în condiții comparabile pentru servicii similare, iar pacienții să beneficieze de o protecție financiară mai predictibilă, indiferent de alegerea furnizorului.
Sursa articol: https://hotnews.ro/cea-mai-grava-disfunctie-pe-circuitul-banilor-din-sanatate-unde-se-duc-banii-din-fondul-unic-2364600
Sursa foto: Inquam Photos
